Tag Archives: pinup art

>Nuditatea, intre erotism si sublim

20 apr.

>

Anita” – episodul 1



Femeia este lucrarea de diploma a lui Dumnezeu, la examenul de estetica” – Vasile Ghica.


Istoria artei poate fi apreciata ca fiind istoria nudului, pentru ca nuditatea este o forma de exprimare artistica, pornind de la perfectiunea trupului omenesc. Toti marii artisti au pictat nuduri. Ca forma de arta a fost inventata de greci in secolul al V-lea i. H. Ei au adus trupul la perfectiune pentru a arata ca omul este un zeu. Nudul in arta plastica ramane unul din subiectele majore, iar de la Venus pana la arta moderna, femeia pare a fi pe primul loc in atentia artistului, indiferent de epoca.


Dumnezeu, conform Genezei, a facut omul dupa chipul si asemanarea sa, si ne-a programat goi pentru eternitate. Istoria, insa, ne-a imbracat…


Sa lasam hainele la o parte (macar un timp) pentru ca, incepand de azi, vreau sa va captez atentia cu un secvential de nuduri in creion si carbune, impletit cu o povestire erotica structurata in episoade scurte. “Anita” este o fictiune erotica, asa ca orice asemanare cu personaje reale este pur intamplatoare…



Totul incepe cu o foaie alba si o schita in creion…
apoi umbrele isi fac datoria…


… si scot la iveala frumuseti nebanuite.
Ma propii incet, dar sigur, de final.

Anita” – nud in creion si carbune

de dimnsiune 21 x 30 cm

(etape de lucru si desenul final)




Anita” – episodul 1


Prima raza de soare a diminetii cade timida pe sanul moale si cald. Ca un amant priceput, soarele incepe sa-i mangaie trupul gol. Se joaca si deseneaza cu razele sale curbe intunecate pe cearsaful de satin. Cand ultima si cea mai sprintena raza ii atinge pleoapele, Anita se trezeste. Deschide usor ochii si se intinde lasciv, ca o pisica. Ii apare in coltul gurii un zambet sagalnic. Si-a amintit…

Raza jucausa nu-i da pace. Parca ii sopteste ca e dimineata si trebuie sa se ridice. Nu are chef. Inchide ochii si se intoarce cu spatele la fereastra.

Mana calda, asezata pe umar. Suflarea sacadata, firbinte, de pe ceafa. Cealalta mana care cuprinde tandru, pe la spate, sanul drept peste bluza purpurie…

Isi aminteste si nu vrea sa-i faca soarelui pe plac. Trage cearsaful peste cap si se ascunde.

Mangaiere. Sarut. Buze umede. Piele fina. Miros de after-shave amestecat cu tutun. Coapsa fierbinte…

Ca un regizor priceput, creierul Anitei ia franturi, senzatii si le transforma in imagini care se deruleaza cu incetinitorul.


Va urma…


>Celebritate vs. valoare

11 apr.

>


Poti dori ceva asa de chinuitor si de tare, incat, indeplinindu-ti-se, nu te mai bucuri: te-a costat prea mult suflet…” – Lucian Blaga


In decursul timpului, conceptul de celebritate s-a schimbat dramatic. Daca acum celebritatile sunt create exclusiv de media, a existat totusi o vreme cand faima unui personaj era considerata recunoasterea legitima a unei valori atestate. In zilele noastre, orice idiot poate ajunge peste noapte vedeta, fara macar ca 0,1% din celebritate sa nu aiba un fundament real. Faimosii apar pe banda rulanta: actori, modele, politicieni, cantareti, politicieni, vedete porno, omeni de afaceri, travestiti. Asta, pentru ca publicul larg o cere. Exista in noi o foame de senzational, de iesit din comun. Ne place sa vedem la TV cum isi spala altii chilotii in vazul lumii. Cumparam tabloide colorate numai pentru a fi la curent cu ultimele barfe. Radu F. Constantinescu spunea in “Filosofia sexului” ca “... azi, cand cei mai cititi scriitori sunt fotografii, oricine poate deveni o celebritate”.


Conceptele de idol, virtute, munca, geniu, sacrificiu, au palit tot mai tare, ajungand sa se transforme intr-o mixtura de prost gust, false dive si vedetism de mahala.


Pe de alta parte, nimic nu este mai adevarat decat faptul ca RENUMELE, FAIMA sau CELEBRITATEA nu sunt sinonime cu VALOAREA, atat timp cat se revarsa deopotriva asupra lui Einstein si a lui Al Capone, asupra Maicii Tereza si a lui Mussolini, ori apropiindu-ne de plaiurile mioritice, asupra lui Nichita Stanescu si a Nikitei de la OTV, asupra lui Brancusi si a Simonei Senzual, asupra lui George Enescu si a lui Florin Salam. Ma opresc aici. Va dati seama cat poate fi de lunga aceasta lista…


Sunt convinsa ca anumiti oameni au facut si pot face lucruri marete din umbra anonimatului. Poti sa faci o fapta buna fara sa o strigi in gura mare. Cred ca, in ziua de azi, discretia si anonimatul sunt medalii valoroase, care merita purtate cu mandrie si demnitate la gat.


In alta ordine de idei, celebritatea se plateste scump. Intimitatea dispare, viata particulara nu mai este proprietate personala, ci publica. Unora le place acest gen de viata, insa celor mai multi le provoaca numai neplaceri. Incerc sa leg aici conceptul de celebritate cu lucrarea pe care am s-o prezint in continuare. Un portret in creion a unei figuri celebre a cinematografiei: Marilyn Monroe. Ea a fost cel mai graitor exemplu ca faima se poate transforma peste noapte in chinul unei existente fragile. M.M. si-a adaptat propriul aspect la arhetipul “zeita dragostei”. Avea, cu siguranta, premisele fizice si psihologice pentru a intra in rolul respectiv, pentru a se transforma in produsul perfect hollywoodian, cu care, de altfel, a cunoscut si popularitatea. Personajul Marilyn a facut „scoala”, a devenit un simbol al secolului XX, un adevarat model pentru celelalte „zeite” care aveau sa vina.




Marilyn adora atentia publicului, iar atunci cand o diviniza, exhibitionismul din ea prindea viata, poate niciodata atat de viu ca in dimineata aceea rece de septembrie, cand s-a filmat faimoasa scena a fustei zburatoare.


Trist, dar adevarat, este faptul ca, in cazul ei, celebritatea a venit odata cu tristetea, nesiguranta, dezechilibrul mintal, singuratatea, medicamentele, alcoolul si moartea prematura. In final, pe Marilyn, celebritatea a costat-o prea mult suflet.


Marilyn” – lucrare in creion
de dimnsiune 21 x 30 cm
(etape de lucru si desenul final)





Concluzia nu poate fi decat una: celebritatea, datorita faptului ca este atat de ambigua si de vasta, nu poate fi condamnata sau adulata in bloc. Cea care dainuie este recunoasterea valorii umane.

>Arta, intre ideal si interes

7 apr.

>

Daca ai pornit spre un anumit tel, si tot te opresti din drum ca s-arunci cu pietre in orice caine care te latra, atunci nu vei mai ajunge niciodata la tinta…” – Fyodor Dostoevsky


Se spune ca pentru a fi fericit trebuie sa iubesti, sa ai ceva de facut si ceva spre care sa nazuiesti. Pe scut: interes si ideal. Atunci cand balanta inclina in favoarea interesului, viata noastra se transforma intr-o goana spre… nimic si nicaieri. Daca interesul moare odata cu individul, idealul traieste mai departe.


Din momentul in care incercam sa ne raspundem la intrebarea: “Chiar trebuie sa ai un ideal pentru a fi fericit?”, lucrurile se complica. Pe de o parte, ii admiram pe cei care se dedica unui scop in viata si pentru asta fac mii de sacrificii, insa, pe de alta parte, este mai comod sa renuntam la idealuri si sa servim interesele. Urmarirea unui ideal presupune, de multe ori, un angajament total, pe care nu multi oameni sunt dispusi sa si-l asume.


Din fericire pentru toti, avem in mostenirea genetica umana inclus si un ideal comun. Orice om este inzestrat de la nastere cu un tel: acela de a fi fericit! Este idealul natural al omenirii. Asa, nimeni nu poate afirma ca nu are nici un scop in viata. Sufletul nostru se zbate necontenit intre fuga de durere, de necazuri si tendinta spre fericire. Involuntar, urmarim fericirea. Dar oare ne este indeajuns?



„Doamna cu margele” – lucrare in creion
de dimensiune 30 x 42 cm
(evolutie si finalitate)













Orice ideal este garantia ca viata noastra are o directie, un continut si nu se desfasoara haotic. Sa stam cu ochii pe aceasta “busola” si sa nu mai aruncam cu pietre in cainii care latra…

>Si totusi exista iubire… Si arta. Si frumos.

26 mart.

>

Lucrul cel mai real din mine este iluzia pe care o creez” – Eugene Delacroix


Fara indoiala ne trebuie o credinta! In Dumnezeu, in oameni sau in iubire… Numai in ea gasim forta necesara pentru a rezista deziluziilor noastre si pentru a mentine aprinsa in fata ochilor imaginea sperantei.


Ce este arta? Este forma vie care tasneste din dragostea profunda dintre materie si inteligenta. As vrea sa surprind, in desenele sau colajele mele, iluzia iubirii pure si scurgerea nemiloasa a timpului. Inainte de toate, iubirea nu cere, iubirea daruieste, pe cand timpul ia de la tine tot ce iti este mai drag: tinerete, prieteni, parinti, nestatornicia adolescentei, nepasarea in fata grijilor si problemelor, curajul nebun de a incerca lucruri noi fara gandul la consecinte… Si lista o puteti completa voi, pentru ca ramane deschisa.


Maestrul Octavian Paler spunea depre iubire ca este “un sarut furat, un zambet inocent, o imbratisare patimasa… si un suflet smuls din piept”. In arta, strigatele iubirii, ale pasiunii se rostogolesc mute sub armonia surda a penelului. De ce? Pentru ca omul are nevoie de creatia artistica la fel ca de hrana si de dragoste!


Azi deschid galeria de arta dedicata iubirii si limbajului trupului cu 7 dintre lucrarile mele realizate anul trecut. Sunt desenate in creion si carbune, de dimensiuni 30 x 42 cm (A3).


Swan dance


Dominatrix

Streptease

Innocent

French maid

Grace


Land Lady



Prin lucrarile mele de arta evadez din azi spre ieriIeri totul era stapanit de sentiment. Azi totul este stapanit de ratiune, totul este stapanit de stiinta, totul este stapanit de bani si influenta. Sentimentul nu poate sa fie cerebral, el are nevoie de pasiune ca sa supravietuiasca. As vrea sa traiesc intr-un ieri continuu…



>Tribute to Vargas

25 feb.

>

Vargas. Alberto Vargas. A fost unul dintre pionierii pin-up-ului american adevarat, de la el plecand o adevarata industrie care dureaza si astazi. Din momentul in care am descoperit imaginile vintage cu pin-up-uri, mi-am dorit sa le transpun pe hartie, in creion. M-a fascinat modul in care s-a reusit sa se redea frumusetea si goliciunea femeii, fara sa bata, nici macar de departe, in indecenta sau pornografie. Ca el, cam in aceeasi perioada, au fost mai multi artisti, insa cel mai mult m-a incantat frumusetea artei lui Vargas.

Usor nu este sa-l imiti pe maestru, insa cu putin talent si cu multa rabdare am reusit sa realizez primele mele schite in creion, replici dupa desenele celebrului Vargas.


„Frumoasa cu floare” – Replica realizata de mine in creion, in format A3
(asta este preferata lui kolector)

„I am pretty” – Format A4, desen in creion realizat pe hartie galbuie,
(cred ca are vreo 20 si ceva de ani topul acela)

„Fata pe scaun” – Format A4, pin-up art in creion

„La plaja” – Format A4, pin-up art realizat in creion pe carton alb


… si viata e frumoasa!