Tag Archives: pictura

Ce poti sa faci cu niste pungi vechi de hartie…

23 nov.

 

What you can do with vintage paper bags…

Dansul culorilor

7 ian.

Deschid ochii si parca ar fi pentru intaia data. Iubirea si culorile se tin strans de maini si danseaza in jurul meu, intr-un ritm stiut numai de ele. Clipesc de cateva ori ca sa-mi dau seama daca e real sau e aievea. Mai am putin si parca le pot atinge cu varful degetelor. Strengarul ALBASTRU imi face cu ochiul. ROSUL nu se lasa mai prejos si face o pirueta, numai sa iasa in evidenta in fata celorlalte culori. VERDELE, mai timid, incearca sa tina pasul si sa nu greseasca, iar VIOLETUL, stapan pe sine, impune cadenta si le tine pe toate in formatie.

Dintr-o data, ritmul creste si imi este din ce in ce mai greu sa le urmaresc cu privirea pe fiecare. Galbenul se amesteca in valtoarea miscarii cu albastrul, transformandu-se intr-un verde primavaratic. Frenezia dansului atinge apogeul si toate culorile se unesc intr-una singura: ALBUL. Un alb imaculat, ca al primilor fulgi de zapada. Ca dintr-un boboc de floare, din aceasta culoare se ridica maiestuos IUBIREA. Ea este cea cea care tine toate culorile aproape de inima mea.

Se face liniste si imaginea incremeneste. Albul iubirii se desface intr-un curcubeu de culori care se intinde peste sufletul meu. Albul iubirii se transforma in rosul pasiunii, in verdele echilibrului, in albastrul linistii, in galbenul impacarii, in violetul intelepciunii. In mijlocul lor ma aflu eu, ARTISTUL, impacat cu propria persoana si cu lumea din jurul meu…

 

Tango passion

„Tango passion” – pictura in acrilice pe panza / acrylic on canvas                                dimensiune 60 x 45 cm

 

Galerie

Galeria de arta XIX – Muzica si dansul in pictura

26 nov.

Maria PopArt – Remains of the Heart

10 nov.

Galeria de arta XVIII – Seria „LATINA”

28 oct.
La Passionata

La Passionata

Innamorata

Innamorata

Appassionata

Appassionata

Amor latina

Amor latina

Amor caliente

Suavemente Bessame

Suavemente Bessame

 

 

 

Galeria de arta XVII – NUDURI – culori acrilice pe panza

17 iul.
Morning Karma

Morning Karma

Gipsy mood

Gipsy mood

Arabian moon

Arabian moon

Everlasting love

Everlasting love

 

 

 

 

 

Galeria de arta XVI – ACEO Nude – „Hills of pleasure”

15 iun.

„Hills of pleasure” – complete set of ACEO, watercolor, 2,5″ x 3,5″ (6,4cm x 8,9 cm)

Hills of pleasure ACEO

Hills of pleasure ACEO

Nota: Toate lucrarile sunt expuse pe blog cu titlu de prezentare. Daca doriti sa achizitionati va invit pe kolector.net, la categoria ARTA.

Galeria de arta XV – Pin-Up I

7 iun.
Pin Up Hall of fame - 1

Pin Up Hall of fame – 1

Pin Up Hall of fame - 2

Pin Up Hall of fame – 2

Pin Up Hall of fame - 3

Pin Up Hall of fame – 3

Pin Up Hall of fame - 4

Pin Up Hall of fame – 4

Galeria de arta XIV – Flori de Florii

8 apr.

Lectia de pictura – Pin-Up

20 mart.

Misterioase, atragatoare si inocente in acelasi timp, celebrele Pin-up Girls provoaca dintr-o privire languroasa, fascineaza cu o sprancenele arcuite elegant si farmeca printr-un zambet rosu, seducator.

Pin-up Girl - acrilic pe panza / acrylic on canvas, A3 (42 x 29,7 cm)

Pin-up Girl - acrilic pe panza / acrylic on canvas, A3 (42 x 29,7 cm)

In perioada 1920-1970 a avut loc o adevarata inflorire a stilului, chiar daca termenul in sine de „pin up” (“pentru agatat”) a fost pentru prima oara folosit in Anglia, in 1941( cu toate ca fenomenul exista inca din anii 1890). Editorii de reviste si agentiile de publicitate cautau serviciile artistilor care puteau genera imagini memorabile pentru consumul de masa.

Citește în continuare

Noapte de vis

24 dec.

E noaptea in care toate dorintele ar trebui sa se indeplineasca. E seara magica in care copiii cuminti asteapta cu sufletul la gura vizita lui Mos Craciun. E 24 decembrie in anul de gratie 2011. Ne-am facut oameni mari si a venit randul nostru sa le facem surprize celor mici.

Insa, undeva pe drum, am pierdut traditia, radacinile si identitatea noastra. Am uitat sa ne bucuram asa cum o faceam odinioara. Stratul gros de poleiala aurie, cu care era invesmantat batranul Craciun, s-a ros. Acum nu ne-a mai ramas decat sa-l peticim cu bucatele de hartie colorata ca sa nu se vada rugina. Purtam in spate o desaga greoaie, dar nu plina cu daruri, ci cu toate necazurile de peste an. Si ne-am obisnuit atat de mult cu ea, incat nici acum in Ajun, nu ne vine usor s-o aruncam cat mai departe de sufletul nostru.

Totusi, e noaptea in care ingandurarile si cuvintele ar trebui sa faca loc colindelor si iubirii. E vremea sa redevenim copii, sa ne bucuram de bradul impodobit si sa zambim din toata inima. Pentru cateva clipe sa oprim timpul pe loc si sa scoatem la lumina bunatatea si dragostea. Spiritul Craciunului exista in toti. Depinde de noi sa-i mentinem flacara vie.

Noaptea de vis incepe. Imbratisati-i pe cei dragi si impartiti ganduri bune. Vine Craciunul!

“… Si nu uita cand esti voios

Romane sa fi bun!…”

Portret de copil

Portret de copil

 

Little girl

Little girl

Cherry girl

Cherry girl

Little man

Little man

Fetita cu buburuze

Fetita cu buburuze

Blue sky

Blue sky

Galeria de arta XII – Cupluri

15 nov.

Cvartetul de coarde… sensibile

28 oct.

Da, stiu… Cred ca te-a pufnit rasul! Chiar si eu am scris titlul cu zambetul pe buze. Totusi, te asigur ca este vorba de ceva cat se poate de serios. Despre coarda sensibila a unui om, sufletul, si despre patru dintre cele mai importante lucruri din viata, care reusesc sa te atinga acolo unde trebuie.

Dintre cele mai adanci mistere ale Universului, sufletul unui om este cel mai putin cunoscut. Nu este palpabil, nu se poate masura, nu se poate cantari. Apare din senin si dispare la fel de enigmatic. Insa, fiecare dintre noi este constient ca-l are, ca este numai al lui, ca uneori doare sau, alteori, nu mai incape in piept de fericire.

Cvartetul care face sufletul sa rezoneze este format din patru lucruri esentiale: iubirea, fericirea, multumirea si implinirea. Unii ar putea fi carcotasi, sa spuna ca e unul si cam acelasi lucru. Dar gresesc! Un om complet trebuie sa le simta pe toate separat si, deopotriva, strans legate unul de celalalt.

Wild rose
„Wild rose” – desen in creion, carbune si acuarele, dimensiune 27 x 35 cm

Citește în continuare

Lupt, strig, iubesc, pictez…

20 sept.

Am de multe ori senzatia ca m-am nascut intr-o epoca gresita. Ca sunt o piesa dintr-un alt puzzle. Soarta a ales pentru mine aceasta perioada pentru viata si nu pot sa fac nimic sa schimb ceva. Mi-ar fi placut sa ma fi nascut pe vremea lui “A fost odata…”, sau sa fiu un personaj intr-o carte cu povesti. Realizez ca nu am sufletul croit pentru zilele astea intr-o continua tranzitie. Ma agit, ma framant, ma razvratesc, dar imi dau seama ca sunt un pion mult prea neinsemnat in aceasta ecuatie complexa.

Razvratire

"Razvratire" - pictura in acuarele, dimensiune 27 x 35 cm

Citește în continuare

In cautarea fructului oprit

17 sept.

Daca ar fi sa ma iau dupa povestea bliblica, fructul oprit reprezenta dorinta de cunoastere. Eva ar fi fost ispitita de enigmaticul sarpe sa muste din mar, chiar daca avea directive clare “de sus” sa n-o faca. In plus, l-a mai corupt si pe inocentul Adam…

Uite-asa, s-au trezit amandoi bannati si au fost izgoniti din Gradina Raiului. Cam asa ar suna “comunicatul de presa” in ceea ce priveste desfasurarea evenimentelor petrecute in acele vremuri.

Forbidden

"Forbidden" - lucrare in acuarele, dimensiune 27 x 35 cm

Citește în continuare

PORTRETE

16 sept.

 

Autoportret

Autoportret

Portret de batrana

Portret de batrana

Portret de fetita

Portret de fetita

Fetita cu buburuze

Fetita cu buburuze

Daniel

Daniel

Alb si negru

Alb si negru

Alexandra

Alexandra

Portret in TUS

Portret in TUS

Lena

Lena

Studiu comparativ

12 sept.

In mod normal, in timp, la orice om ar trebui sa fie vizibila o evolutie. De orice fel. Capeti experienta, aduni intelepciune, te dezvolti ca fiinta superioara ce esti. Cu cat perseverezi intr-o anumita directie, cu atat ar trebui sa devii mai bun in ceea ce faci. Te perfectionezi. Cred ca tendinta asta spre perfectionism o mostenim odata cu restul tezaurului genetic. Daca nu am avea in sange dorinta de a excela, probabil ca si dezvoltarea ca om ar fi mai greoaie, iar evolutia mai anevoioasa.

Din cand in cand imi iau toate mapele cu desene si picturi. Le rasfoiesc incet, cu ochi critic si n-am cum sa nu observ evolutia tehnicii de lucru. Daca in lucrarile de inceput vad o oarecare stangacie si naivitate, cu cat ajung inspre ultimele observ cum detaliile capata o mai mare insemnatate, iar forma finala devine mult mai armonioasa si mai placuta.

In 2009, la inceput…

Swan dance - 2009

Swan dance - 2009 - desen in creion, dimensiune 30 x 42 cm

… dupa 2 ani, in 2011…

Swan dance - 2011

Swan dance - 2011 - desen in creion si creioane colorate, dimensiune 30 x 42 cm

Citește în continuare

Requiem pentru o carte

8 sept.

Fiecare inceput de toamna imi aduce in suflet un strop de melancolie, o inclinare spre meditatie si un soi de parere de rau. Poate dupa vara, poate dupa verde, cu toate ca ochiul meu de artist este in extaz la vederea culorilor nemaipomenite ale acestui anotimp. Uneori imi alint starea si-i spun astenie. Si chiar de se vrea invizibila, tot isi lasa amprenta in ceea ce fac, in special in pictura. Aleg teme mai duioase, mai calde ori mai romantice.

Ultimul tablou se incadreaza perfect in atmosfera tomnatica a sufletului meu. “Cititoarea” reprezinta un nud de femeie tanara, care tine in brate o carte deschisa. Fundalul este intunecat tocmai pentru a-i scoate in evidenta albeata pielii si privirea pierduta, undeva in zare.

The reader

"The reader" - pictura in acuarele, dimensiune 27 x 35 cm

Citește în continuare

Frumusete XXL

3 sept.

Societatea de consum si advertisingul au reusit sa schimbe perceptia unor intregi generatii in ceea ce priveste idealul feminin. Daca in trecut pictorii reuseau sa puna pe panza frumusetea in stare pura, asa cum era, acum tabloidele, revistele glossy si televiziunea ridica anorexia la rang de virtute. Formele “perfecte” implica automat un set de coaste proeminente, un fund inexistent si un bazin in ale carui oase nu poti decat sa te intepi. Sau sa inveti mai usor atonomia scheletului uman.

Laptareasa

"Laptareasa" - pictura in acuarela, dimensiune 27 x 35 cm

Citește în continuare

Delicatetea, floare rara

27 iul.

O petala de floare. O aripa de fluture. O esarfa de matase. Blanita unui pui de catel. O mangaiere. Toate acestea au in comun un singur lucru: delicatetea. Acea finete, eleganta si noblete pe care, fiecare dintre noi incearca sa le descopere in tot ceea ce ne inconjoara.

De cele mai multe ori delicatetea unui om este gresit inteleasa. Pentru ca ea se ascunde sub o mantie de discretie si rafinament sufletesc, virtuti care nu sunt usor de apreciat de oricine. Insa, in combinatie cu inteligenta si demnitatea se poate apropia de reteta perfecta.

De cand ma stiu, mi-au placut lucrurile fine. Cand eram mica, nici nu puteam sa adorm pana cand nu ma bagam cu nasul la bratul mamei mele, acolo unde gaseam de fiecare data piele fina, neteda si racoroasa… Mangaierea ei este si acum delicata, chiar daca are mainile aspre si obosite.

Mai tarziu am invatat, din instinct, ca imi plac mai mult oamenii care stiu cum sa se comporte cu semenii lor, care indiferent de aspectul fizic, nu sunt “din topor”, care stiu sa tina delicat in palme o floare sau sa munceasca din greu cu ele. N-am putut niciodata sa ma atasez de cei care vorbesc foarte tare sau chiar tipa unii la altii, numai sa se auda mai bine. Si nu ma refer la cei cu defecte de auz, ci la cei cu defecte de educatie… Sunt acele persoane care nu stiu cand sa taca si sa asculte. Traiesc cu senzatia falsa ca daca urla mai tare decat toti ceilalti la un loc, ii domina si au ceva interesant de spus. Mi se pare o lipsa totala de tact si delicatete. Dar, unora chiar n-ai de unde sa le ceri mai mult…

Nu neg ca sunt momente in viata cand trebuie sa fii ferm, sa iei decizii importante, sa iesi in evidenta in fata “turmei”. Insa, daca nu posezi si-o doza zdravana de finete, risti sa-i calci in picioare pe cei de langa tine.

M-a intrebat cineva, la un moment dat, de ce am desenat mai multe nuduri de femeie? Din acelasi motiv: al delicatetii. Curbele si umbrele feminine mi se par mai armonioase, mai fine. Sub o aparenta fragilitate, formele sunt mai cursive, mai ferme sub moliciunea lor si fara intreruperi de penel. Iar un nud de femeie este apreciat, in egala masura, de ambele sexe. “Ce-i frumos si lui Dumnezeu ii place!” spune o vorba din batrani si, poate de aceea, cele mai multe nuduri din istoria artei sunt de femeie. De sute de ani tablourile cu nuduri de femeie emana delicatete, finete, armonie si rafinament.

Cand mi-am vazut gata lucrarea, pe care vreau sa v-o prezint in continuare, mi-am inchipuit personajul principal ca pe-o pisica lenesa intinsa la soare, dornica sa fie mangaiata. Iar nota de usor erotism nu face altceva decat sa realizeze un tot unitar, o fiinta vie si delicata care mai are putin si paseste afara din tablou…

Smooth

"Smooth" - lucrare in acuarela, dimensiuni 27 x 35 cm

Valsand cu norii

28 iun.

 

M-am trezit inconjurata de toamna. E frig, ploua si-n termometre gradele se incapataneaza sa ramana sub valoarea de 15. Acum doua seri am dat drumul, din nou, la centrala. Fara sa vreau, ochii imi raman atintiti pe calendar: 28 iunie! In plina vara e o atmosfera de octombrie tarziu.

Ma gandesc, aproape cu mila, le cei care si-au programat concediul in perioada asta, inca de acum un an. “Vrei, nu vrei, bei Grigore-agheazma!” – avea o vorba bunica mea…

Nu pot spune ca ii sunt prietena vremii ploioase. Copil al Soarelui fiind, nascuta in plina vara, tanjesc dupa lumina puternica a dupa-amiezelor. Dupa campii cu flori de mac si spice de grau. Dupa miros de cirese coapte si pepeni zemosi.

Norii cenusii se invart pe cer de colo-colo. Parca n-au stare. Le place sa-i faca in ciuda auzuriului, dansand in fata lui un vals grotesc. Ploaia vrea sa-mi invite sufletul la dans, dar el nu-i aici. Zburda printr-un colt de amintire insorita. Si-atunci, suparata, sufla rafale de vant si smulge flori de tei si visine parguite, trantindu-le pe pamant. Poate ca, pana la urma, soarele va trage cortina norilor grei si va zambi din nou.

Pana atunci, consolarea zilelor senine imi ramane in cutiuta cu acuarele. Si desenez. Bucurie, lumina, flori, soare…

Joy of summer

"Joy of summer" - lucrare in acuarela, 30 x 42 cm

 

Sufletul meu ca o Venetie

18 iun.

 

35 de grade la umbra. Miros de tei si palma Maicii Domnului. Cei cativa trecatori care s-au incumetat sa iasa afara, se plimba incet, toropiti de arsita amiezii. Orele se tarasc lenese pe asfaltul fierbinte, tanjind dupa racoarea unei nopti de iunie tarziu.

Imi scormonesc imaginatia si las pensonul inmuiat in acuarele sa-si urmeze calea. Desenul l-am inceput acum o saptamana si jumatate. L-am schitat, i-am pus primele culori, iar apoi l-am lasat sa zaca intr-un colt. Desenez doar cand am dispozitia necesara. Inspiratia nu vine pe fuga, ca un trubadur grabit.

In timp ce pictam, ma simteam acolo. La una din ferestrele cladirilor roase de timp si de ape. Sufletul meu era o Venetie. Intr-un echilibru precar intre apa si uscat dar, totodata, temeinic si dainuind de sute de ani, deasupra lumii miscatoare. Ca o Venetie. Imi lipseau gondolierii, sa-mi cante ragusit o strofa dintr-un vechi cantec de dragoste. Strazile-mi curgatoare erau acum pustii. Carnavalul se terminase de mult, iar eu nu mai ramasesem decat cu o masca, ratacita intr-un ungher intunecat.

Incremenita intr-o clipa, pe care batranul Timp a incuiat-o in cufarul sau, imaginea incepe sa prinda contur. Luciul apei, tencuiala cazuta a unui zid, un cos afumat, florile timide din glastra de la etajul doi… Lucrez incet, cu placerea cu care toarce o pisica. Stiu ca in curand il voi termina. Si, odata cu desenul, voi pasi afara din lumea colorata a creatiei. Am o satisfactie dar, totodata, si un regret ascuns ca plec de acolo. Din Venetia mea de artist.

Venice garden

"Venice garden" - lucrare in acuarela, dimensiune 27 x 41 cm

 

 

Din obligatie sau din placere?

13 iun.

“Adevaratii artsti sunt, cred, singurii oameni care isi fac munca pentru placere” – Auguste Rodin

Niciodata nu mi-a placut sa fiu constransa sa fac ceva. Orice. Am detestat programul de la 8 la 4 si ideea ca trebuie sa muncesti pe branci un an ca sa poti pleca in concediu doua saptamani. Poate de asta am ales sa fiu cine sunt si sa fac numai ce-mi place. Sa-mi organizez timpul in asa fel incat sa nu fiu constransa de reguli si orare. Imi dau seama ca nu toata lumea poate sa faca la fel. Daca fiecare ar trai si ar munci cu placere, ne-am apropia prea mult de o utopie si, prin definitie, acest lucru nu poate fi atins.

Din fericire, eu am mica mea Utopie si sunt incantata ca salasluiesc acolo, impreuna cu domnul inimii mele. Si, ca sa fie prefecta, nu-i mai trebuie mult… Doar o viata si mai tihnita, undeva la tara intr-o casuta de lemn cu mansarda, departe de forfota orasului. Pana o sa ajungem sa ne indeplinim si acest vis, furam din verile astea scurte cat mai multe sfarsituri de saptamana, ca sa plecam spre munte. Spre linistea si aerul-medicament al naturii.

Toate acestea sunt placeri. Obligatiile au inceput sa dispara de mult. Nu de tot, dar indeajuns cat sa nu ne mai simtim incorsetati de vesnicul “trebuie”…

Urban Utopia

"Urban Utopia" - lucrare in acuarela dimensiune 43 x 61 cm

P.S. Pana si faptul ca in weekend-ul ce-a trecut ne-am prins sa fim nasi, a fost tot din placere. Cu inima plina de bucurie le-am fost alaturi celor doi buni prieteni ai nostri, Gabi si Teo. Intr-un cadru discret si alaturi de famile si cativa prieteni, am petrecut impreuna momente frumoase, la o nunta iesita din tiparele traditionalului. Mi-a adus aminte, cu drag, de cununia noastra de acum 7 ani. Inca o data le dorim sa fie fericiti, impliniti si sa se bucure unul de celalalt pana la 100 de ani! 🙂

Domnul si Doamna... Baciu

Domnul si Doamna... Baciu

Best of

22 mai

Am avut ragazul si rabdarea sa citesc tot ce-am scris pe blog de exact un an si trei luni. Unele postari m-au facut sa zambesc nostalgic, altele sa-mi clocoteasca sangele… Cu toate acestea, am avut placerea sa savurez fiecare cuvintel, fie ca a fost scris sub influenta unei anumite conjuncturi, fie ca a fost gandit mai indelung.

Probabil ca acest moment, in care iti recitesti blogul de la cap la coada, il traieste fiecare blogger. Sa-ti faci o imagine de ansamblu sau doar sa-ti vezi evolutia in timp.

Unele scrieri mi-au placut mai mult decat altele, asa ca am hotarat sa fac un Top 10 al tuturor articolelor asternute pe blog pana acum. Click pe fiecare dintre titluri pentru a le putea citi in intregime.

Locul 10:  „CULOAREA AMINTIRILOR” – „Amintirile, ca si visele, au intotdeauna cele mai puternice nuante. Cea mai colorata amintire o am de cand eram studenta in anul I…”

Beyond the city

Beyond the city

Locul 9: „INTOARCEREA LA INOCENTA” – „In ultimul secol omenirea si-a complicat existenta atat de mult, incat oamenii si-au uitat, pur si simplu, originile sanatoase. Daca pana nu demult omul traia intr-o comuniune absoluta cu natura, odata cu revolutia industriala a inceput si declinul…”

Return to innocence

Return to innocence

Locul 8: „PROPRIETARII DE ILUZII” –  „Am ajuns la concluzia ca lumea care ma inconjoara arata ca si cum as privi-o printr-un ciob de sticla. Deformata, urata, disproportionata, hidoasa… Incerc deseori sa ma imbat cu apa rece si sa-mi spun ca totul nu este decat o iluzie optica. Si indepartez bucata de sticla din fata ochilor. Dar, nimic nu se schimba…”

Proprietarii de iluzii

Proprietarii de iluzii

 Locul 7: „ZBURAM CU ARIPI FRANTE” – „E un zbor nebun. Un zbor imposibil. Si totusi… Asa, cu aripile frante, mai avem acel strop de putere sa ne ridicam.”

Icarus

Icarus

Locul 6: „UN STROP DE IMAGINATIE” –  „Mai pot! Mai pot sa-mi imaginez intr-o lume in care principala activitate este aceea de a-ti asigura ziua de maine. Mai pot visa cu ochii deschisi, atunci cand vad in jurul meu numai minciuna, hotie si oameni rai. Imaginatia nu mi-o poate lua nimeni…”

Un strop de imaginatie

Un strop de imaginatie

Locul 5: „ZBOR DEASUPRA UNUI CUIB DE SLUGI– „Sssttt! Vorbeste in soapta… Mergi usor pe varfuri… Sa nu cumva sa deranjezi! Ne pierdem pe zi ce trece taria din glas, puterea din brate, constiinta din suflet. Devenim marionete in mana unor papusari diabolici. Ca sa fim linistiti, cuminti, ne multumim doar cu circ. Fara paine…”

Zborul durerii

Zborul durerii

Locul 4: „STRIGATUL TACERII – „Imi vine uneori sa strig, sa urlu. Dar tipatul se opreste undeva in gat si nu vrea sa iasa. Oricum s-ar izbi in timpanele surde care ma inconjoara. E ca in vis…”

Strigat

Strigat

Locul 3: „IN SOAPTA… – „Azi am sa-ti vorbesc in soapta… pentru ca de undeva, de departe, se aude in surdina un glas stins de chitara. Voi vorbi soptit ca sa-ti poti auzi si gandurile…”

Guitar

Guitar

Locul 2: „MAGIA CUVINTELOR – „Cuvintele sunt printre primele lucruri pe care le invata un om in viata. Si cat traim, invatam alte si alte cuvinte. Ne imbogatim vocabularul pentru a putea comunica… Dar ce-ar fi daca ne-am trezi intr-o dimineata si am realiza ca nu mai putem spune nimic? Si nu, nu am devenit muti peste noapte! Doar ca… am uitat toate cuvintele…”

Cuvinte I – Ideal

Cuvinte I – Ideal

And the winner is…

Locul 1 : „VIATA CA O SALA DE ASTEPTARE– ”

O camaruta inghesuita, cu scaune de plastic asezate langa perete. Unii oameni se ridica si pleaca, altii nerabdatori le iau locul. Toti asteapta, dar nimanui nu-i place asteptarea…”

Asteptare

Asteptare

Galeria de arta X – Pictura in acuarela (II)

11 mai

Lectia de pictura – Pop Art

23 apr.

La inceputul anilor ‘60, aparea curentul Pop Art – arta publicului larg. Reprezentantii lui au incercat sa inlocuiasca arta abstracta cu un nou tip de realism, folosind in compozitiile lor obiecte din viata cotidiana, reproduceri din reviste, ilustrate, fotografii, ridicand la nivel de conceptie artistica combinatiile unite intamplator.

Avandu-si inceputurile in Marea Britanie si atingand apogeul in America, spre sfarsitul deceniului 7, miscarea Pop Art preia imaginile din celelalte forme de arta populara: publicitate, benzi desenate, arta urbana, cinema. Miscare ironic-contestatara, Pop Art-ul si-a pastrat conotatia protestatara in multe alte domenii, nu numai in arta.

Cea mai notabila personalitate Pop Art a fost Andy Warhol. El initiaza seria “Sticlele de Coca-Cola” si “Cutiile de conserve”, reprezentari ale obiectelor de uz casnic, produse industriale sau motive de reclama. Ulterior el insereaza in pictura sa fragmente de benzi desenate, cu structuri rezistente sau elastice si chiar reproduce, in unele lucrari, obiecte de dimensiuni reale.

Primele expozitii ale curentului Pop Art american declanseaza o reactie negativa in randul publicului. Cu timpul, insa, aceasta directie incepe sa fie tratata cu seriozitate, gratie expozitiei consacrate colajului si asamblajului, organizata de Museum of Modern Art din New York.

Miscarea Pop Art este una dintre cele mai colorate si „jucause” miscari artistice ale secolului trecut. Inspirata de bogatia imagistica a societatii de consum, ea a intrat rapid si in domenii ca moda sau design interior, ramanand pana in zilele noastre un reper stilistic constant.

Ludica si optimista, chiar daca usor ironica, miscarea Pop Art a adus un strop de frivolitate necesara intr-o lume inca marcata de iesirea din razboi. In zilele noastre, ea constituie o oaza permanenta de culoare in mijlocul „desertificarii” minimaliste.

„Red shoes boulevard” – colaj Pop Art realizat din 41 de decupaje
dimensiune 35 x 25 cm

„Disco night fever” – pictura Pop Art realizata in acuarela
dimensiune 21 x 32 cm

Jeunesse. Rien ne va plus!

16 apr.

„Tineretea este o perioada minunata a vietii. Ea ne slujeste sa acumulam greseli, numite ulterior experienta” – George Bernard Shaw


N-as putea spune ca la 34 de ani ma consider batrana. Dar, nici prea juna! Femeie implinita, cum ii place dragului meu sa spuna. Insa nu pot sa nu ma gandesc, cu o oarecare nostalgie, la perioada dintre 20 si 25 de ani. Atunci consider eu ca tineretea explodeaza in toata splendoarea ei.


Cand esti tanar esti cel mai aproape de fericire. Prin nazuinte, dorinte, prin felul de a te implica in tot soiul de actiuni, fara sa tii prea mult cont de riscuri, prin focul viu cu care arzi. Mult mai aproape decat un batran intelept, dar teapan si indaratnic.


O vorba veche spune „ce n-as da sa am iar anii tineretii, dar mintea de-acum…”. Nimic mai fals. Daca atunci cand esti tanar ai gandi ca unul de 60 de ani, cu siguranta ca toate nazbatiile si hotararile luate din mers s-ar duce pe apa sambetei. Si tineretea la fel. N-ar mai avea acelasi farmec.


Paradoxal, cele mai multe si mai importante decizii din viata le iei in tinerete. Cand esti necopt. Sunt hotarari majore, care iti pot influenta tot restul zilelor. Daca nu ar fi nesabuinta tineretii, n-ar mai fi nici curajul nebun de-a te lua la tranta cu viata!


Timpul trece. Neiertator. Si tineretea ramane ascunsa bine, undeva in suflet. Nu te poti gandi la varsta pensionarii cat esti tanar! Insa, imediat ce ai trecut de pragul anilor frumosi si nebuni, nu contenesti sa te intorci, mental, la ei. Abia atunci iti dai seama cate alte lucruri n-ai mai fi putut face… Care acum, odata cu varsta, par de neconceput.


Ca alinare ramane tineretea sufleteasca. Si amintirea unei perioade, poate prea scurta, a vietii tale…

„L’eternelle jeunesse” – acuarela in stil Art nouveau

dimensiune 32 x 41 cm



>Lectia de pictura – Art Nouveau

30 mart.

>

Art Nouveau (termen provenit din limba franceza insemnand Arta noua) este un stil artistic manifestat in artele vizuale, designul si architectura de la inceputul secolului 20. Art Nouveau poate fi, de asemenea, vazuta ca un fel de miscare artistica de tranzitie, formand un preludiu a ceea ce urma sa devina modernismul secolului 20. In acest bloc de artisti si tendinte a trecerii spre modernism pot fi incluse si miscarile artistice cunoscute sub numele de „Jugendstil” in Germania si Olanda, respectiv Sezessionsstil, sau „Secesionism„, in Viena, Austria.


Un punct de maxim in evolutia Art Nouveau a fost Expozitia Universala din anul 1900, tinuta la Paris, in care acest stil considerat „modern” a triumfat in absolut orice. La expozitia de la Torino din anul 1902, Art Nouveau probabil a atins apogeul sau, intrucat designeri din fiecare tara europeana, unde stilul a fost prezent, au expus ceea ce au avut mai valoros.


Conceptia formei este data de linia asimetrica care se termina printr-o miscare ca de bici, ce ii confera un aspect energic si constituie principala caracteristica de ornamental al stilului. Toate formele folosite conventional anterior in alte stiluri artistice sunt redesenate in Art Nouveau, fiind pline de viata, parand a creste si se dezvolta in tot felul de forme amintind de plante ce sunt pe cale de a imboboci sau a inflori.


La fel ca impresionismul, Art Nouveau a fost un gest de rebeliune fata de arta clasica si traditionala. Miscarea s-a bucurat de un mare succes pentru ca reprezentantii acesteia au avut curajul de a depasi barierele de pana atunci ale artei clasice. Nume ca Alphonse Mucha sau Gustav Klimt nu s-au oprit la tablouri, ci au lucrat pentru case de moda sau au creat modele de bijuterii.

„Printemps” – lucrare in stil Art Nouveau realizata in acuarela
dimensiune 30 x 42 cm

>Dor si doruri

17 mart.

>

“Dorul este focul care arde sperantele, dorintele, durerile… iar cenusa care ramane reprezinta amintirile…” Octavian Paler


Miroase a primavara! E vremea inceputurilor, dar, totodata, timpul in care nostalgia si astenia devin prietene foarte bune. Aceste doua copile zburdalnice ale primului anotimp ne dau de furca multora dintre noi.


Am momente cand ma cuprinde un dor nebun. Dor de verde, dor de soare, dor de munte, dor de copilarie, dor de viata… Pe mine dorul nu ma doare, pentru ca nu e dor de iubire. De ea am parte din plin in fiecare zi, la acceasi intensitate. E vorba despre alte nostalgii, ale unor momente trecute pe care nu mai am cum sa le experimentez. Sa simt din nou emotiile scolaritei care merge in clasa I. Sa ma cred stapana lumii pentru ca tocmai am implinit 18 ani. Sa adulmec, de la poarta, mirosul placintelor cu branza facute de bunica…


Dorurile ma napadesc si ma cuprind ca o plasa de pescar. Ele vin si pleaca. Lasa in urma doar parfumul unor emotii de prea mult timp trecute. Mi-e dor de vacanta de vara, de culorile ireale ale toamnelor de altadat’, de serile in care ma plimbam pe Copou in miros de tei. Mi-e dor de tacere, de frumusete, de timp. Mi-e dor de mine, cea de la 20 de ani. De clipele acelea magice, pe care numai tineretea le ofera, cand n-aveam nici o grija si o lume intreaga se intindea la picioarele mele…


Dor si doruri. Nu dureaza mult, dar isi au radacinile adanc infipte in amintiri placute. Sunt sarea si piperul vietii. Cu ele, poate devin mai visatoare, dar fara ele as risca sa pierd esenta umana. Mai puternic sau mai sfios, dorul ma ajuta sa nu uit. Locuri, oameni, intamplari, sentimente.


Asa ca, le las sa-si faca de cap! Primavara mai mult decat oricand. Sunt binevenite pentru ca sunt dorurile mele. Prin ele ma definesc ca om. Cu ele reusesc sa ma furisez din lumea in care traiesc zi de zi. Ele ma ajuta sa creez si sa nu devin parte integranta a turmei.


Aleanuri, nostalgii, melancolii, doruri, veniti! Usa va este larg deschisa…

„Dor de munte” – lucrare in acuarela
dimensiune 21 x 30 cm

>Intoarcerea la inocenta

12 mart.

>

“Simplitatea este sofisticarea extrema” – Leonardo da Vinci


In ultimul secol omenirea si-a complicat existenta atat de mult, incat oamenii si-au uitat, pur si simplu, originile sanatoase. Daca pana nu demult omul traia intr-o comuniune absoluta cu natura, odata cu revolutia industriala a inceput si declinul. Stiu, e un paradox. Tehnologiile au fost inventate pentru a ne face viata mai usoara dar, pe de alta parte, tot ele ne-au facut sa ne indepartam de adevaratul sens al vietii. Pe altarul progresului se jertfesc cele mai de pret lucruri: simplitatea, respectul, naturaletea si bunatatea. In fiecare zi ne pierdem cate un strop de suflet curat.


Exista acum doua lumi complet diferite. Una simpla, lejera, apropiata de natura si una cu extrem de multe complicatii. Chiar daca beneficiem de caldura centralizata, de avantajul unui transport rapid cu masina, de mancarea semipreparata pe care nu mai trebuie s-o producem, ci o gasim pe rafturile magazinelor, de televiziunea in timp real sau de internet, totusi viata noastra nu s-a simplificat. Avem din ce in ce mai putin timp se ne bucuram de adevaratele valori si principii.


Ceea ce ma intristeaza, de multe ori, este faptul ca pe un om simplu, de la tara, societatea are tendinta de a-l clasifica drept prost. Simplitatea a devenit un soi de stigmat in epoca asta moderna. Unele personaje scolite, cu doua-trei facultati si cu nenumarate masterate, uita ca radacinile arborelui lor genealogic sunt infipte adanc in basicul existential. Lumea de azi a dezvoltat o teribila aversitate pentru simplitate. Oamenii nu o mai accepta si le este foarte greu s-o inteleaga.


Totusi, in valtoarea asta data pe rapid inainte, sunt tot mai multi cei care tanjesc sa se reintoarca in sanul naturii si la un trai nefiresc de simplu. Sunt acei oameni care s-au saturat de fuga nesfarsita dupa bani, de lipsa timpului pentru sine si de mocirla in care s-a transformat societatea asta “multilateral dezvoltata”…


Pe parcursul vietii, un om este capabil sa-si desavarseasca nenumarate calitati: sa fie generos, politicos, curajos sau cumpatat. Una singura este mai presus de toate, e mai mult decat o virtute. E simplitatea. Un om simplu traieste si nu se preface. Un om simplu nu-si pierde niciodata respectul fata de semeni si de Dumnezeu. Fiinta aceea simpla are mai mult simt practic si un instinct de conservare mai ridicat decat un etaj intreg de corporatisti educati. Acel om simplu traieste, dintr-o zi, mai mult decat noi. Viata simplificata devine, astfel, un ideal pentru multi. E acel trai care nu te transforma, peste noapte, intr-un batran ce-si deplange zilele netraite la timpul lor . E acea fireasca existenta, care iti inapoiaza inocenta….

„Return to innocence” – lucrare in acuarela
dimensiune 21 x 30 cm

>Un an la blog!

25 feb.

>

Tic-tac! Tic-tac! A trecut un an… Mai exact, 368 de zile de cand mi-am facut blogul. Poarta mea catre lume. Am incercat, cat am putut, sa va incant ochii cu desenele sau picturile mele si sufletul cu cele cateva cuvinte care le-au insotit mereu. Duioasa, taioasa, militanta sau indragostita, v-am impartasit si voua, timp de un an, o parte din trairile mele.

Mi-am facut si o gramada de prieteni in blogosfera. Unii pe care ii cunosteam de mai inainte, altii cu care nu am “vorbit” decat prin intermediul comentariilor. Dar vreau sa le multumesc tuturor pentru ca mi-au fost mereu aproape.

Cand am inspiratie, pictez. Cand simt nevoia, scriu. Stiu ca intotdeauna va fi cineva, acolo, sa-si arunce ochii peste munca mea… Unii, poate, trec indiferenti sau doar se uita la “poze”, altii au rabdarea sa ma citeasca si sa inteleaga mesajul. Mi s-a parut absurd, la ceas aniversar, sa va umplu capul cu statistici si cifre. Prefer sa va am alaturi de mine, in continuare, ca si pana acum. Multi, putini, sunteti cititorii, privitorii si spectatorii mei. Asta e tot ce conteaza pentru mine!

Ma-nclin in fata voastra, ca o balerina gingasa care si-a terminat dansul. Insa, cortina va continua sa se ridice! Incepe actul al doilea…

Va multumesc si va imbratisez!

„Ballerina” – pictura in acuarela
dimensiuni 30 x 42 cm

Galeria de arta VII – Pictura in acuarela

27 ian.

Ultimul articol semant Maria Popart aici… 🙂

>Dulceata de trandafir

26 ian.

>



“Purifica-ti inima inainte de a ingadui iubirii sa salasluiasca in ea: chiar si dulceata cea mai buna se amaraste intr-un vas murdar”Pitagora


Sunt o dulceata! Inca de mica am fost un copil dulce. Mezina familiei, ocrotita de pe toate fronturile. Imi placeau florile si dulceata. Terminam pe nerasuflate cate o jumatate de borcan, cand dadeam iama in camara matusii… In gradina cu flori din fata casei stateam aproape toata ziua. Cu nasul in parfum de zambile, lalele si trandafiri. Mama nu mai statea de mult cu ochii pe mine… Isi daduse seama ca nu-i stric nici o floare. Numai ca eram ca o albinuta. De fiecare data ieseam plina de polen pana la urechi!


Am fost o pustoaica linistita si cuminte. O adolescenta timida si tacuta. Dar, tot dulce! Ca un boboc de trandafir, fricos sa se deschida si sa rada la soare. De-atunci, anii au trecut ca un tren accelerat! Bobocul a inflorit si nu-i mai este teama de lumina. S-a transformat intr-o floare frumoasa. Nimeni nu are cum sa-i faca rau, sa o rupa, pentru ca sub gingasia petalelor sunt spini… Ascutiti si durerosi. Cu toate astea sunt o dulceata de femeie! Cu cine vreau si cu cine merita.


Uneori, sunt ca o dulceata de capsuni. Proaspata, vesela, jucausa, care te invioreaza si-ti face ziua mai frumoasa. Alteori, pot sa fiu ca o dulceata de cirese amare. Puternica, aromata si cu trairi intense. Gem de prune n-am sa fiu niciodata! Pentru ca am coloana vertebrala, sunt ambitioasa si incapatanata. In schimb, in fiecare zi pot sa-i fiu domnului inimii mele, o dulceata de pere. Atenta, delicata, iubitoare si cu un parfum fin.


Indiferent ca e de fructe sau de flori, dulceata tot ramane favorita tuturor. Servita in portii mici, ca sa-i poti simti savoarea si buchetul. Si oricat de copil cuminte ai fi, tot esti tentat sa furi macar o lingurita din borcanul cu dulceata!

Pentru tine, iubitul meu, in seara asta am sa fiu o dulceata de trandafir…



„Dulceata de trandafir” – pictura in acuarela pe carton negru
dimensiune 35 x 50 cm

Galeria de arta III

19 dec.

Galeria de arta II

4 dec.

>Apartament cu vedere la… mare

24 feb.

>

Inainte de toate as vrea sa le multumesc tuturor pentru mesajele de bun venit si pentru incurajari. Conteaza mult pentru mine sa va stiu alaturi, mai ales ca sunt la inceput de drum.
Poate va intrebati ce-i cu titlul asta ciudat, ca doar nu posed o vila la malul marii… Ei bine, acu vro doi anisori in urma, tot asa inainte de Paste, ma uitam ingindurata la holisorul meu de la intrarea in apartament. Ce dracu sa-ti inspire un hol stramt, dintr-un bloc ceausist? M-am hotarat atunci sa-l fac (pe holu’ meu) unul cu vedere la mare! Si iata ce-a iesit… (pozele sunt in ordinea in care au evoluat picturile)
Poza 1. Totul incepe de la un perete „virgin” si o schita in creion a ceea ce am in cap.
Poza 2. Pasul doi este sa-mi pregatesc culorile (e vorba de var lavabil colorat cu colorant de var lavabil), in borcane, borcanase si pahare si pensoanele…
Poza 3. De aci incolo incepe distractia!
Poza 4. Incepe sa capete forma.
Poza 5. Detaliile fac diferenta.
Poza 6. Prind curaj dupa ce mi-am dat seama ca am de facut un milion de floricele…
Poza 7. Pentru ca vad ca iese fain:)
Poza 8. Coltul este gata…
Poza 9. Ultimele retusuri.
Poza 10. Iata apartamentul meu cu vedere la… mare!!!

P.S. Toata distractia a durat aproape o luna si am muncit la ea vreo 2 – 3 ore pe zi…. 🙂