Tag Archives: maria pop art
Galerie

Galeria de arta XIX – Muzica si dansul in pictura

26 nov.

Legati la ochii mintii (pentru băsişti)

11 iul.

Sunteti legati la ochi iremediabil. In zadar incercati sa descoperiti frumosul pipaind cu varful degetelor. Atat timp cat ochii mintii vor ramane ferecati, degeaba va chinuiti sa priviti in esenta lucrurilor.

Sunteti pur si simplu orbiti. Orbiti de furie si de neputinta. De prejudecati si de inversunari. De putere sau de lasitate.

Ati incetat de mult sa mai priviti cu ochii vostri si sa mai vorbiti cu propriile voastre cuvinte. Ati devenit marionete in mainile unor papusari diabolici. V-au luat libertatea, posibilitatea de a gandi singuri, demnitatea. Acum nu v-a mai ramas decat viata, asupra careia vor avea, in curand, drept de veto.

Si sunteti orbi la toate astea. Va lasati purtati de val, constienti find ca habar n-aveti sa inotati si ca in orice moment va puteti trezi la fund…

Nu mai sunteti indivizi. V-ati transformat intr-o cireada manata de la spate de cainii stapanului. Traiti in suflet cu teama lupului ancestral, care va impune mental sa nu rupeti randurile, daca nu vreti sa fiti sfasiati. Nu va dati seama, atat timp cat veti avea ochii mintii legati, ca de fapt va oferiti pentru sacrificare de bunavoie. Frica de a fi independenti va indruma pasii direct sub securea macelarului.

Orbeste va supuneti. Ochii ratiunii voastre se incapataneaza sa ramana strans inchisi. Cand, intr-un sfarsit, ii veti deschide, va fi prea tarziu. Transformarea in cartite s-a produs iremediabil. Iar lumina soarelui va va orbi pentru totdeauna.

Fiecare dintre oameni este ceea ce accepta sa fie: marioneta sau om liber, carne de tun sau in varful piramidei trofice, papagal sau persoana cu o constiinta proprie, mut sau o voce puternica, orb sau cu ochii larg deschisi…

Romania lu' Base

Romania lu’ Base (colaj cu dimensiunea 50 x 70 cm)

Romania lu' Base (detaliu 1)

Romania lu’ Base (detaliu 1)

Romania lu' Base (detaliu 2)

Romania lu’ Base (detaliu 2)

Romania lu' Base (detaliu 3)

Romania lu’ Base (detaliu 3)

Romania lu' Base (detaliu 4)

Romania lu’ Base (detaliu 4)

Romania lu' Base (detaliu 5)

Romania lu’ Base (detaliu 5)

Romania lu' Base (detaliu 6)

Romania lu’ Base (detaliu 6)

P.S.: Acest colaj l-am realizat in 2010. Trecutul se continua in prezent, dar sper ca nu si in viitor…

FIGHT FOR YOUR RIGHTS!

Pe 29 sa ne luam Romania inapoi!!!

Un inger mort nu face doi bani

15 mai

Ce-ar fi daca toti ingerii nostri pazitori ar da coltul intr-o zi? Am fi ca New-York-ul fara curent electric. Unii ar ramane blocati in lifturi, altii n-ar mai sti cand sa treaca strada si cei mai multi ar orbecai prin case la lumina lumanarii.

Ingerul pazitor este de fapt busola cu care ne orientam in mediul care ne inconjoara zi de zi. Odata dereglata, n-ar fi de mirare sa se schimbe si polaritatea Pamantului. Sa  ne trezim ca mergem cu picioarele-n aer si cu capul in jos. Asa ca, la ce foloseste un inger mort? Ma intreb uneori daca isi aleg de buna-voie meseria asta sau le este varata pe gat “de sus”…

Allegory

„Allegory”

Citește în continuare

Noapte de vis

24 dec.

E noaptea in care toate dorintele ar trebui sa se indeplineasca. E seara magica in care copiii cuminti asteapta cu sufletul la gura vizita lui Mos Craciun. E 24 decembrie in anul de gratie 2011. Ne-am facut oameni mari si a venit randul nostru sa le facem surprize celor mici.

Insa, undeva pe drum, am pierdut traditia, radacinile si identitatea noastra. Am uitat sa ne bucuram asa cum o faceam odinioara. Stratul gros de poleiala aurie, cu care era invesmantat batranul Craciun, s-a ros. Acum nu ne-a mai ramas decat sa-l peticim cu bucatele de hartie colorata ca sa nu se vada rugina. Purtam in spate o desaga greoaie, dar nu plina cu daruri, ci cu toate necazurile de peste an. Si ne-am obisnuit atat de mult cu ea, incat nici acum in Ajun, nu ne vine usor s-o aruncam cat mai departe de sufletul nostru.

Totusi, e noaptea in care ingandurarile si cuvintele ar trebui sa faca loc colindelor si iubirii. E vremea sa redevenim copii, sa ne bucuram de bradul impodobit si sa zambim din toata inima. Pentru cateva clipe sa oprim timpul pe loc si sa scoatem la lumina bunatatea si dragostea. Spiritul Craciunului exista in toti. Depinde de noi sa-i mentinem flacara vie.

Noaptea de vis incepe. Imbratisati-i pe cei dragi si impartiti ganduri bune. Vine Craciunul!

“… Si nu uita cand esti voios

Romane sa fi bun!…”

Portret de copil

Portret de copil

 

Little girl

Little girl

Cherry girl

Cherry girl

Little man

Little man

Fetita cu buburuze

Fetita cu buburuze

Blue sky

Blue sky

Galeria de arta XII – Cupluri

15 nov.

Cvartetul de coarde… sensibile

28 oct.

Da, stiu… Cred ca te-a pufnit rasul! Chiar si eu am scris titlul cu zambetul pe buze. Totusi, te asigur ca este vorba de ceva cat se poate de serios. Despre coarda sensibila a unui om, sufletul, si despre patru dintre cele mai importante lucruri din viata, care reusesc sa te atinga acolo unde trebuie.

Dintre cele mai adanci mistere ale Universului, sufletul unui om este cel mai putin cunoscut. Nu este palpabil, nu se poate masura, nu se poate cantari. Apare din senin si dispare la fel de enigmatic. Insa, fiecare dintre noi este constient ca-l are, ca este numai al lui, ca uneori doare sau, alteori, nu mai incape in piept de fericire.

Cvartetul care face sufletul sa rezoneze este format din patru lucruri esentiale: iubirea, fericirea, multumirea si implinirea. Unii ar putea fi carcotasi, sa spuna ca e unul si cam acelasi lucru. Dar gresesc! Un om complet trebuie sa le simta pe toate separat si, deopotriva, strans legate unul de celalalt.

Wild rose
„Wild rose” – desen in creion, carbune si acuarele, dimensiune 27 x 35 cm

Citește în continuare

Sufletul meu ca o Venetie

18 iun.

 

35 de grade la umbra. Miros de tei si palma Maicii Domnului. Cei cativa trecatori care s-au incumetat sa iasa afara, se plimba incet, toropiti de arsita amiezii. Orele se tarasc lenese pe asfaltul fierbinte, tanjind dupa racoarea unei nopti de iunie tarziu.

Imi scormonesc imaginatia si las pensonul inmuiat in acuarele sa-si urmeze calea. Desenul l-am inceput acum o saptamana si jumatate. L-am schitat, i-am pus primele culori, iar apoi l-am lasat sa zaca intr-un colt. Desenez doar cand am dispozitia necesara. Inspiratia nu vine pe fuga, ca un trubadur grabit.

In timp ce pictam, ma simteam acolo. La una din ferestrele cladirilor roase de timp si de ape. Sufletul meu era o Venetie. Intr-un echilibru precar intre apa si uscat dar, totodata, temeinic si dainuind de sute de ani, deasupra lumii miscatoare. Ca o Venetie. Imi lipseau gondolierii, sa-mi cante ragusit o strofa dintr-un vechi cantec de dragoste. Strazile-mi curgatoare erau acum pustii. Carnavalul se terminase de mult, iar eu nu mai ramasesem decat cu o masca, ratacita intr-un ungher intunecat.

Incremenita intr-o clipa, pe care batranul Timp a incuiat-o in cufarul sau, imaginea incepe sa prinda contur. Luciul apei, tencuiala cazuta a unui zid, un cos afumat, florile timide din glastra de la etajul doi… Lucrez incet, cu placerea cu care toarce o pisica. Stiu ca in curand il voi termina. Si, odata cu desenul, voi pasi afara din lumea colorata a creatiei. Am o satisfactie dar, totodata, si un regret ascuns ca plec de acolo. Din Venetia mea de artist.

Venice garden

"Venice garden" - lucrare in acuarela, dimensiune 27 x 41 cm