>
“Un an are un Valentine’s Day şi 364 de zile de iubire.” – Catalin Dupu
Floraresele au iesit azi cu buchetele la vedere. Le-a inghetat inima de frig, in speranta ca vor face mai multa vanzare. Daca stai sa te gandesti bine, pana si florile lor sunt tot de import. Ca, de! Ziua asta a indragostitilor pica in februarie iar iubirea zboara in aer, fal-fal, pe aripile gerului venit din Siberia. Ce romantic! Il vedeti voi pe Cupidon cumva, cu “printisorul” gol in frig si cu manutele vinete pe arcul lui buclucas? Greu de imaginat scena asta, la minus 14 grade…
Astfel de sarbatori au fost inventate pentru ca unii, sau altii (si aici ma refer la corporatii si lanturi mari de magazine) sa faca profit pe spinarea iubaretilor. Bani multi. Cele mai multe cadouri pentru Ziua indragostilor sunt kitsch-uri veritabile. Dar se cumpara ca painea calda.
Dragostea este un sentiment atat de frumos si inaltator, incat nu ar trebui pus un pret pe capul sau. Fiecare ar trebui sa-si manifeste emotia atunci cand poate si vrea. Nu la modul: “A! Stai ca azi e Valentine’s Day… Trebuie sa-i spun ca o iubesc si, neaparat, sa ma duc acasa cu un trandafir in dinti si cu o pernuta sub forma de inimioara!”. Nu e corect sa-ti aminteasca o sarbatoare adusa de peste mari si tari, ca intr-o zi sau alta, trebuie sa-i spui celui de langa tine cat de mult il iubesti. Unde-i suspansul? Unde-i firescul? Unde-i originalitatea?
Sunt convinsa ca, la sfarsitul zilei, atunci cand se inchid tarabele si magazinele, patronii isi freaca multumiti mainile si numara teancuri, teancuri de bani. Ete-na, cata iubire am vandut azi!
Iubiti frumos, iubiti mult, iubiti oricand! Nu asteptati ca o pseudo-sarbatoare sa va faca sa spuneti cuvinte de amor. Sau sa-l faceti… Ce ar trebui sa mai urmeze, ca sa fie tacamul complet? Eventual, sa decretam 4 iulie drept Zi Nationala!…
>Dupa ce ca scrii frumos, mai si desenezi dumnezeieste! 🙂 Imi placu pana si mie Cupidonul tau, e tare apetisant – si nu o sa auzi multi barbati recunoscand asta despre un alt barbat in veci! :))
>@ Licuriciu:Vai, draga Licuriciule, ce ma mai complimentezi mata in seara asta! Cupidonu' asta e de luat acasa, nu alta! Si stai linistit, ca si la postul trecut, numai domnii mi-au laudat desenul… Doamnele ori au fost prea timide, ori s-au facut…:). Multam ca ai trecut pe aici!
>Ca să iubeşti mult tre ca iubirea să fie reciprocă, altfel, pe cât de mult iubeşti, pe atât de mult suferi :)Cât despre Valentin, vrei link spre articol? 😀
>@ Pavel:Just! Despre iubire se poate scrie in fel si chip. Daca toti bloggerii ar scrie numa despre dragoste, tot ar mai ramane ceva nespus… Sa-nteleg ca si tu est "fan" Valentine's… 🙂
>Mare fan :)))
>Fiecare iubeste cand vrea si cand i se aduce aminte.
>@ Roscata:In ceea ce periveste iubirea, fiecare ar trebui sa faca exact asa cum simte…
>Iubirea are propriul sau calendar, nu cunoaste limitari si nu poate fi prinsa intre doua paranteze patrate. Mi-e cumva mila de aceia care, ieri, duceau in mana cate un trandafir sau cate o cutiuta de bombonele- inimioare… Iubirea, cand o traesti, trebuie celebrata in fiecare zi cu sufletul, nu prin gesturi pur materiale, dar din pacate multe dintre semenele mele nu cred decat in astfel de dovezi de iubire, falsand ingrozitor pe o partitura unde nimeni nu ar avea cum sa nu cunoasca notele. Ne-am comercializat, din pacate, pana si cea mai nobila simtire de care suntem capabili…Cat despre lucrare, stii ce " OAU !!! " am zis cand am vazut-o… Palmele mele tanjeau involuntar sa dezmierde acel piept tanar si ofertant… Visele nu costa, nu-i asa?
>Exact cum ai spus si tu, cand iubesti iubesti zilnic si faci cadouri in orice moment al anului, nu obligatoriu cand ti se aduce aminte. Eu doar profit de asa zisele sarbatori pentru a'i bate obrazul sa imi mai aduca si mie cate o floare:D
>Iar in ceea ce priveste "cupidonul"…e PERFECT! Ceea ce fiecare femeie nu ar vrea acasa!
>@ Sonia: Cuvinte frumos alese, a intotdeauna, asa cum ne-ai obisnuit! 🙂 Interesanta ideea ta ca iubirea are propriul ei calendar… Visele nu costa, intr-adevar, dar cine-l vrea pe Cupidonul meu acasa, poate oricand sa-mi faca o oferta! 🙂
>Este iubire la pachet.Până acum vreo 15 ani nu însemna nimic sărbătoarea asta, dar zeul "BAN" şi nu Cupidon, a aruncat-o pe piaţă.
>"Fiecare iubeste cand vrea si cand i se aduce aminte"-am spus'o in spirit de gluma:D
>@ Constantin:Bine zis, la pachet… Cred ca e cam mult 15 ani. Din cate imi aduc eu amine, e mult mai "proaspata". Acu' 15 ani eram eu studenta si zau ca nu-mi amintesc sa fi fost Valentine's Day sau Halloween. Atunci mergeam in gasca mare ca sa ne colindam profesorii la Craciun. mai era si Martisorul si, cam atat! 🙂
>@ Roscata:Draga mea Roscatica, fiecare spune ce vrea si ce simte, nu trebuie sa te justifici… Orice comentariu, pozitiv sau negativ, este binevenit pe blog, atat timp cat nu zice cu "p" si cu "f" … :))) Te mai astept!
>Da Maria, din pacate asa e…este o sarbatoare de care la noi nu se stia decat de prin filme. ni se parea ceva magic, ceva frumos… am vrut-o multi dintre noi, ca si haloween-ul. totusi multe dintre noi bat obrazul barbatilor in aceasta zi daca nu vine cu o floare, macar. multi barbati bat obrazul daca nu le duci macar un ac de cravata….. partea proasta e ca majoritatea dintre noi am uitat sa iubim. nu mai iubim cu sufletul. iubim doar cu mintea, iubim atunci cand iubirea ne aduce ceva material, ceva palpabil, ceva ce putem vedea si simti. ar trebui sa iubim mereu, sa oferim… si daca iubim cui a-i pasa?amanda
>@ Amanda:In filme acesta sarbatoare este in regula. americanii o au de cand lumea. La ei e ceva firesc… Noi am imprumutat-o doar pentru ca unii sa faca bani mai multi. Greu mi-e sa cred ca acei oameni care iubesc cu adevarat au nevoie de cineva sau de ceva sa le spuna cum si cat ar trebui sa iubeasca. Poti sa oferi persoanei dragi in fiecare zi. Nu neaparat lucruri materiale. Poti sa oferi un zambet sau o vorba buna. O imbratisare sau un sarut. Si asta nu te costa nimic… 🙂
>Oh, Maria! Nu ai idee ca-ti sunt azi care te intreaba ,ce-mi aduce mie dragostea ta? Chiar crezi ca se mai multumeste lumea cu un suras, un sarut, o mangiere pornita din suflet? Hmmmmm…Felicitari pentru desene… Amanda.