>Cel mai de pret dar

7 Noi

>


M-am nascut sub o stea norocoasa. O stea care nu a incetat niciodata sa-mi lumineze calea. Sa-mi indrume pasii. Ma uit acum la mine si-mi place ceea ce vad. Imi place cum sunt si unde-am ajuns. Sunt impacata cu mine insami si cu cei din jur. Stiu cine sunt si ce vreau de la viata.

Inca din prima clipa cand am deschis ochii, am vazut langa mine IUBIREA. O iubire sincera izvorata din suflete deosebite. Fiind mezina familiei, cred ca am fost un pic rasfatata si de soarta. De primii ani ai copliariei imi amintesc vag. Am mai umplut din amintiri cu ceea ce-mi povesteau ai mei cand ne uitam pe poze. Un copil balai cu ochii mari si jucausi. Mama-mi zice ca am fost cuminte si nu vad de ce as contrazice-o! Mi-aduc aminte doar ca veneam cu rochita mozolita de la joaca, iar vecina noastra imi spunea tot timpul “vai, ce te-ai murdarit!”. Eu aveam invariabil, de fiecare data, acelasi raspuns: “las’ ca pala mama!”…

M-am ridicat dintr-o familie modesta, dar am avut o copilarie fericita. Dragostea parintilor, a fratilor si a bunicii, cu care am crescut in aceeasi curte, mi-a insotit toata dezvoltarea mea ca om. Din cand in cand imi vin in minte imagini si intamplari care uneori ma amuza, alteori fac sa-mi lacrimeze ochii. Crampeie, franturi din cea mai frumoasa si lipsita de griji perioada a vietii…

Draga de mama, cum se trezea dimineata inaintea tuturor ca sa ne pregateasca hainutele pentru scoala si nelipsitul, dar sanatosul mic dejun cu ceai sau lapte cu nechezol si friganele. Sau cum nu inchidea un ochi toata noaptea cand eram bolnaviori, cu toate ca a doua zi se ducea la munca. Cum a facut ea, impreuna cu noi, 40 de ani de scoala…


„Cei 3 muschetari” – Irina, Costin si mezina de mine


Cum as putea sa nu mi-l amintesc pe tata, Dumnezeu sa-l odihneasca in pace, cum invartea clatitele in aer cu tigaia, iar noi ne repezeam razand la farfurie, imediat cum termina una de facut? Cum as putea sa-l uit cand, de fiecare data cand desenez, ma gandesc ca acest har il am mostenire de la el. Spirit creator si plin de dragoste pentru noi, nu lasa sa treaca neobservat nici un 1 sau 8 martie sau vreo zi de nastere. Chiar daca stateam mai prost cu banii, oricare dintre noi primea o mica atentie si o felicitare facuta de mana lui, insotita de cateva cuvinte duioase…


„Cu drag, taticu”


Bunica mea, Mamaia cum ii spuneau toti nepotii, s-a dus langa ingeri acum vreo 9 ani, insa mereu am senzatia ca de undeva de acolo, ma vegheaza in continuare. Femeie puternica, dreapta si ramasa vaduva de tanara a crescut singura 5 copii. De ea imi amintesc de fiecare data cu mare drag… Cum ma descanta de deochi cu carbuni din soba, cum imi dadea, pe ascuns, cate-un banut cand veneam acasa de la facultate (cu toate ca avea o pensie de nimic de la CAP) sau cum m-a invatat sa strang masa… Imi spunea ca Maica Domnului sta in genunchi cat mananci si nu se ridica pana nu ti-ai strans si ultima firmitura de paine!


„Patru generatii” – de la stanga la drepta:
Mama, nepoata Alexandra, Irina si Mamaia



Steaua mea norocoasa continua sa ramana cu mine. Am avut sansa sa intalnesc iubirea vietii mele si o data cu ea sa intru intr-o familie la fel de frumoasa, de plina de iubire si de unita. Cel mai de pret dar pe care il am este familia. Ea este iubire, intelegere si sprijin neconditionat! Iar si iar…

Cat mai suntem, cat mai sunt,

Mangaiati-i pe parinti.”

… spunea Maestrul Paunescu, plecat si el dintre noi… Plecat poate sa reintregeasca Cercul Poetilor Disparuti, care acum ii mai recita versuri doar lui Dumnezeu…


Un dar nepretuit, pe care l-am primit de curand, este tabloul care mi-a colorat copilaria. Un desen facut de tata si care a ajuns la mine acum 2 saptamani, datorita surioarei mele dragi si iubite, Irina. Multumesc din suflet! Tuturor…


„Bamby”- tabloul cu care am crescut…


… si cu toate ca nu-l mai vazusem de ani buni, a fost sursa de inspiratie pentru prima mea pictura murala:




Anunțuri

8 răspunsuri to “>Cel mai de pret dar”

  1. sonia Noiembrie 7, 2010 la 9:31 AM #

    >Draga de tine…! Copil frumos!!! Frumos la suflet, frumos in gandire…! Cum sa nu ai parte de la viata de tot ce e mai bun, cand tu ne-ai luminat tuturor celor de care pomeneai, viata…?! Stii ca raman fara cuvinte atunci cand amintesti de toti acesti sfinti ai nostri, sau de aceste nemuritoare amintiri… Sa fii rasfatata de tot si de toate, vei fi mereu cel mai special OM pentru sufletul meu, PIERSICUTA…

  2. >M-ai lasat fara cuvinte. Recunosc ca am varsat cateva lacrimi…pentru cel ce a fost si va ramane mereu bunicul. El ne-a daruit tuturor cate ceva din talentele lui…. Tie darul de a desena, mie darul de a asterne pe hartie versuri.Ce mai pot spune, e minunat!!! Te iubesc Moni!

  3. Pavel Noiembrie 7, 2010 la 11:00 AM #

    >Frumos povestit! :)Și mama ne zicea că fecioara Maria stă în genunchi până termină toți de mâncat și până se strânge masa. Ba chiar până termină de dat cu mătura. Se pare că e un obicei vechi și răspândit.

  4. Brosu Constantin Noiembrie 7, 2010 la 1:53 PM #

    >Amintiri frumoase!

  5. stanciupetronela Noiembrie 8, 2010 la 1:07 PM #

    >Buna Maria,Tu ai facut posibil ca sufletul si tot ce este mai bun si mai frumos in fiinta umana sa se asterne pe aceasta pagina si pe acest blog.Ma bucur ca te-am descoperit si sper sa cunosc cat mai multi oameni ca tine…Cu prietenie

  6. Maria Noiembrie 8, 2010 la 11:15 PM #

    >@Petronela: Bun venit la mine pe blog! Placut surprinsa sa vad ca si tu esti din Roman… Te mai astept pe aici!

  7. Teo Negura Noiembrie 10, 2010 la 11:29 AM #

    >E o poveste frumoasa, Maria, am citit-o pe indelete si-n cateva din punctele ei m-am regasit, si cel mai tare ma bucura faptul ca ti-ai depasit conditia modesta, asa cum spuneai 🙂 Si da, ti-ai intalnit iubirea 🙂

  8. Anonymous Noiembrie 13, 2010 la 11:44 PM #

    >Frumos povestit: ai povestit acum copilaria fiecaruia dintre noi…in timp ce citeam am ramas dus pe ganduri gandindu-ma la anii ce au trecut si vremea copilariei mele, care in mare parte este asemanatoare. si daca as putea m-as intoarce in timp pentru acei ani..frumos subiect…Multe urari de bine,Iulian

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: