>Ospatar pentru o ora

14 Oct

>


Nu conteaza ce meserie ai, conteaza sa fii cel mai bun!” – Abraham Lincoln


Nici nu implinisem 22 de ani, cand m-am trezit licentiata si somera cu diploma! Terminasem cei 4 ani de facultate pe care mi-i propusesem sa-i fac. Pe vremea aia masterul era mai mult un moft. Oricum, privind azi in urma, ma gandesc ca l-as fi facut degeaba…


Deci, asa cum va ziceam, ma trezesc cu diploma-n buzunar si dornica sa fac primii bani din munca cinstita. M-am prezentat la cel dintai interviu pe care mi-au picat ochii, intr-un anunt din ziar. Ospatar la o terasa imensa (Corso, parca) din spatele Hotelului Traian din Iasi. Tipa care se ocupa de selectie a cam facut ochii mari la mine si m-a intrebat candid: “Esti sigura ca vrei sa faci asta? Abia ai terminat si din cate vad eu, cu note mari…” Ferma pe pozitii, am zis ca vreau. Macar sezoniera, ca vara abia incepuse, iar eu inca nu eram pregatita sa parasesc Iasul si sa ma-ntorc acasa…


Zis si facut! Raman la munca imediat dupa interviu. Mi s-a dat un tricou personalizat si-un sortulet. “Ce mare stiinta”, ma intrebam eu, “sa servesti niste bere si inghetata la musterii?”. Ei bine, spre rusinea mea, dupa o ora ma intorceam la doamna care ma “angajase” (oricum eram in probe) si ii spuneam ca meseria asta nu-i de mine! Mi-era o jena… Ma gandeam ca se va supara pe mine. De unde! A zambit amabila si mi-a zis doar cateva cuvinte:

”Tu, fetita, urmeaza-ti destinul! Nu-i acesta… Lasa-i pe altii, care nu pot sau nu au alta varianta, sa faca asta in locul tau. Poti pleca linistita. Sa ai o viata frumoasa!”


Uite-asa s-a terminat vasta mea experienta de barman-ospatar. Intr-o ora! Acum la mai bine de 11 ani mi-am amintit, fara sa vreau, de spusele femeii… De-atunci am devenit mult mai intelegatoare si indulgenta cu ospatarii mai putin indemanatici. Ma gandesc ca poate ei n-au avut sansa de a da peste cineva care sa le spuna ca au un alt destin…


Cred ca fiecaruia dintre noi ii trebuie un dram de noroc, de talent sau de har ca sa practice o meserie. Nu toti oamenii pot fi medici. Sau directori, aviatori, muzicieni, ingineri, dascali… In viata, de cele mai multe ori, pornesti de jos ca sa poti ajunge acolo unde iti doresti. Insa, oricat de “jos” ar fi, nici o munca nu este degradanta ori injositoare… Cel mult poate sa nu-ti placa! Trebuie sa existe si gunoieri, hingheri, gropari, femei de serviciu, muncitori necalificati – fiecare dintre ei este o piesa importanta dintr-un puzzle complicat.


Exista si momente cand trebuie s-o iei de la capat. De la zero sau chiar de la minus… Important este sa nu-ti pierzi niciodata dorinta de a invata lucruri noi. Sa nu te sperie un alt inceput de drum… Pot fi mai multe incercari pana ajungi unde-ti doresti. De cele mai multe ori faci ceea ce poti si mai putin ceea ce-ti doresti. Sau ce-ti place. Abia in momentul in care reusesti sa le faci pe ambele, in acelasi timp, te poti considera un om norocos.





Martini” – lucrare mixta in creion si creioane colorate,
dimensiune 42 x 30 cm


Anunțuri

12 răspunsuri to “>Ospatar pentru o ora”

  1. fata din vis Octombrie 14, 2010 la 7:12 PM #

    >imi place lucrarea aceasta. Degaja senzualitate, mister, seductie. E usor provocatoare si incitanta. Privirea ei directa imi sugereaza o femeie sigura pe sine. Vrea sa para fragila dar e agila ca o felina. Mi-ar placea sa stiu o poveste despre ea.

  2. Doina Popescu Octombrie 14, 2010 la 10:55 PM #

    >Sabrina spune că eşti foarte talentată. 😀

  3. Brosu Constantin Octombrie 14, 2010 la 11:42 PM #

    >Ai avut inspiraţia să îţi urmezi destinul, este mare lucru, cel puţin ai încercat şi normalitatea.Lucrarea "Martini" are un erotism fin, îmi place!

  4. Maria Octombrie 15, 2010 la 9:17 PM #

    >@ Fata din vis: Ma bucur ca ai descoperit toate acestea in desenul meu… Povestea ei? Poate sa fie povestea mea, a ta sau a oricarei alte femei… Imaginatie este destula…@ Doina:Multumesc pentru aprecieri Sabrinei si sper ca si ea sa-si urmeze in viata linia care i se potriveste cel mai bine…@ Constantin:"Normalitatea" am mai incercat-o, nu numai atunci! Am facut o gramada de meserii pana a ma retrage in arta… De exemplu am fost realizator de programe radio, agent de turism, secretara, agent de vanzari, ziarist, patroanca de firma, grafician… Vezi ce de-a mai normalitate? Ma bucur ca-ti place lucrarea mea!

  5. Serafim Pantea Octombrie 16, 2010 la 7:00 AM #

    >Heh, patriarhul mai are obiceiul să glumească spunând că dacă ar fi avut voce ar fi fost un popă de țară la ora asta. Așa… a trebuit să-și continue studiile 🙂

  6. Anonymous Octombrie 16, 2010 la 3:09 PM #

    >Da…un rezumat foarte bun al vietii de dupa facultate…cu toate ca acum am o situatie a serviciului buna, nu stiu ce imi poate oferi ziua de maine, si stau sa ma gandesc daca aici unde sunt este destinul meu, sau daca destinul meu este in alta parte..deaorece azi pot fi preparator universitar, maine somer, iar poimanie zidar…Asadar ….DESTINULFelicitari pentru desenul reusitCu o deosebita stima,Iulian

  7. Maria Octombrie 17, 2010 la 12:05 AM #

    >@ Serafim: Poate ca Dumnezeu a hotarat ca destinul lui nu-i sa fie popa la tara si de aceea nu l-a inzestrat si cu glas de privighetoare! :)@Iulian:Hai ca noi, cei trecuti de treij' de ani, am avut alte posibilitati si oportunitati… Acu perioada asta nasoala ne-a prins destul de hârşâiţi pe noi. Ma gandesc cu groaza la sutele de mii de absolventi ai crizei!

  8. sonia Octombrie 17, 2010 la 11:58 AM #

    >Iubita mea, parerea mea despre evolutia ta ca si OM o stii deja… Pentru mine esti deja un exemplu de virtute si rabdare, de intelepciune si maturitate… Lucrarea ta , deosebita, ca toate celelalte, vine doar sa imi intareasca aceste convingeri… E bine, e minunat ca mai sunt printre noi si astfel de oameni…

  9. Teo Negura Octombrie 19, 2010 la 5:45 PM #

    >Eu unul mereu am spus ca important in viata e sa faci ce-ti place. Daca ajungi sa mai castigi si bani din asta, atunci e minunat, iar daca poti trai numai din asta, atunci e extraordinar. Sunt doar cuvinte simple, dar adevarate, cred 🙂

  10. Maria Octombrie 19, 2010 la 10:43 PM #

    >@ Sonia: si eu ma bucur ca ne curge acelasi sange prin vine!@ Teo: Simple, adevarate si spuse din toata inima… Multumesc pentru vizita!

  11. Andrei MGS Octombrie 20, 2010 la 11:46 AM #

    >Foarte bine spus. Sunt foarte putini cei care reusesc sa se simta impliniti profesional, si mult mai putini cei care au reusit din prima incercare. Perseverenta !

  12. Maria Octombrie 20, 2010 la 8:55 PM #

    >@Andrei:Bun venit in lumea mea… Si asa e, perseverenta – mama succesului!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: